Piese comune costumului popular femeiesc si barbatesc

                    Piesele comune costumului popular femeiesc si barbatesc sunt:

• sumanul
• cojocul
• cingatorile

             Sumanul-veche piesa de port popular de veche traditie autohtona se poarta obisnuit iarna de catre femei si barbati.Se intalneste in toata tara si prezinta unele diferentieri de la o zona la alta.Izvoarele istorice atesta existenta sumanelor inca de la inceputul erei noastre.Studiile facute asupra monumentului de la Adamclisi confirma prezenta sumanelor in piesele de port dacic.

             Sumanul este tesut in patru ite  din lana de oaie vopsita vegetal cu sovarf si scoarta de arin sau coaja de nuc .Dupa tesut urmeaza batutul sumanului la piua in general 24 ore. Daca tesatura era tare se batea la piua intre patru si cinci zile.Urmeaza apoi croitul si cusutul sumanelor.Sumanele de sarbatoare sunt bogat ornamentate.

             Cojoacele sunt piese de veche traditie care prezinta unele difernetieri de la o zona etnografica la alta.Mostenite din fondul autohton  traco-getic,cojoacele au ramas pana astazi importante piese de port popular.Confectionarea lor presupune mai multe operatii de pregatire a pieilor de oaie ca:

• saratul  
• uscatul
• dubitul
• trasul la carlig
• curatatul cu gripca           

 Dupa ce pielea de oaie a fost trecuta prin toate fazele de prelucrare se croieste si se transforma in obiect de imbracaminte ca:

• cojoace fara maneci :-bundite si cheptare 
• cojoace cu maneci: spenterul,cojocul cu poale   cojocul ciobanesc.

           Chimirul,curelele,braul,barnetele,naframile(batiste) si traistutele sunt piese comune portului femeiesc si barbatesc.

Costumul popular barbatesc

                        Costumul popular barbatesc are un numar mai redus de piese comparativ cu cel femeiesc.
               Camasa barbateasca cunoaste  numeroase tipuri si variante.Analizata sub aspect morfologic se clasifica in doua tipuri:

• Camasa dreapta,
• Camasa cu fusta,   

               Camasa dreapta este tipul de camasa arhaica de o mare frecventa fiind raspandita in toate zonele etnografice din Moldova si din intreaga tara.Este croita dintr-o bucata,lunga pana la genunchi,are gulerul drept iar maneca larga este prinsa din umar.Al doilea tip de camasa este cunoscut in special la tineri si a aparut in preajma anului 1900.
              Itarii se confectionau din panza de lana tigaie si bumbac tesuta in patru ite.Cei mai raspanditi sunt itarii creti care se purtau atat vara cat si iarna,la ocazii si sarbatori.
              Costumul barbatesc era completat de cingatori de lana sau piele,traiste,opinci,sumane,cojoace,caciuli si palarii.

Costumul popular femeiesc

           Una din piesele de port definitorii ale costumului femeiesc este camasa care, din punct de vedere morfologic poate fi : 

• camasa cu maneca din umar 
• camasa incretita la gat
• camasa cu ciupag

          Camasa incretita la gat, cu origine straveche, este atestata pe monumentul de la Adamclisi si pe Columna lui Traian.

         Camasile femeiesti se confectionau din panza de in sau canepa, iar mai tarziu si din bumbac. Bumbacul se folosea ca urzeala la panza de in si canepa. In zona Moldovei tipurile de camasi populare intalnite sunt in functie de zonele etnografice. Camasile de sarbatoare sunt ornamentate. Ornamentul cusut pe umarul camasii se numeste altita. In ornamentarea camasilor se folosea si decorul vegetal. 

          Catrinta sau prigitoarea este raspandita in toata Moldova. Sub aspect morfologic este unitara, iar ca aspect decorativ se divide in zone si subzone. Atestata pe monumentul de la Adamclisi , catrinta a ramas pana azi o importanta piesa de port. Este confectionata dintr-o tesatura de lana in patru ite de forma dreptunghiulara. Lana din care se confectioneaza are culoare naturala, tesatura fiind simpla fara ornamente. Mai tarziu apar betele rosii la cele doua margini si dungi inguste colorate. 

          Fusta, o alta piesa de port este intalnita in toata Moldova si folosita atat la lucru cat si la sarbatoare. Cele de sarbatoare, de ocazie erau deosebit de artistic decorate.

          Stergarele de imbrobodit tesute din bumbac, ornamentate cu motive geometrice se purtau intens spre sfarsitul sec. al XIX-lea.

Portul popular romanesc

                Portul popular romanesc prezinta unele diferentieri regionale determinate de anumite conditii geografice,economice,sociale si istorice.                                                                                                                     
           Desi sub aspect decorativ se diferentiaza de la o  zona etnografica la alta,portul popular moldovenesc s-a transmis prin perioada feudala din fondul arhaic autohton,de la strabunii nostri daci.
           Costumul moldovenesc pastreaza elemente stravechi de tip general romanesc ca de exemplu:

•  camasa dacica incretita la gat,
• opinca din piele naturala,
• sumane lucrate manual,
• bundite si cojoace dacice 

            Costumul popular moldovenesc este asemanator cu cel dacic,avand in plus unele accesorii cum ar fi: betele incinse peste mijloc.In multe zone se pastreaza forma veche de costum popular romanesc.
            O valoroasa confirmare a pastrarii costumului popular in forme nealterate o constituie frescele manastirilor feudale romanesti-pretios izvor de informatii.