Galerie foto

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 4 septembrie 2011

Targuri ale mesterilor populari

        Dupa ce am realizat  primele lucrari autentice de port popular a venit vremea sa participam la targurile mesterilor populari organizate de consiliile judetene ,de primariile orasenesti si de muzeele de arta populara.




Asfel,am primit si  prima invitatie de a participa la Targul mesterilor populari de la Reghin ,organizat in perioada 1-3 iulie 2011.Cu mult entuziasm am plecat in inima Ardealului,o zona deosebita cu oameni deosebiti,fie ei romani sau maghiari.Ne-am bucurat de o primire frumoasa ,iar lucrarile noastre-bunditele traditionale bucovinene au atras atentia vizitatorilor si mai ales a presei si televiziunii .A fost primul targ la care am participat,dar si primul succes.
       Ca de obicei,dupa primul succes vine al doilea.Astfel ne-am trezit cu o alta invitatie tot in Ardeal,la Sighisoara ,la targul mestesugarilor organizat in perioada 7-9 iulie 2011. in Cetatea medievala a Sighosoarei.Ajunsi aici ,organizatorii s-au straduit sa trateze asa cum se cuvine oaspetii veniti de la distante mai mari.Ne-am minunat de tot ce am vazut in cetatea medievala, de interesul turistilor romani si straini fata de portul popular bucovinean,dar mai ales de interesul presei si televiziunii care ne-au ajutat sa fim cunoscuti publicului larg.Dar,totul parca a trecut prea repede .
      Ajunsi acasa,am inteles  inca o data ca pastrarea si promovarea portului autentic bucovinean si in general romanesc este o conditie a existentei noastre.

     Luna lui cuptor ne-a adus si alte doua invitatii:una la targul mestesugarilor  de la Pascani in cadrul manifestarii-Zile si nopti de cultura la Pascani-in perioada 22-24 iulie 2011 si una la Targul mesterilor populari de la Muzeul Satului Bucovinean Suceava din 29-31 iulie.Bunditele traditionale bucovinene lucrate cu migala numai manual au atras atentia presei.
       Asfel ,la Pascani am avut surpriza de a fi contactati de Radio Iasi unde am avut un interviu difuzat in data de 28 iulie 2011 intre orele 20-21 .            .
      La Suceava ,Monitorul de Suceava din data de 30-31 iulie,ne-a acordat un loc de cinste in paginile sale,la fel ca si TV.Suceava ,televiziune la care am fost favoriti.">
      Toate acestea ne-au dat mai mult elan vazand ca lucrarile noastre au fost apreciate la adevarata lor valoare.


       Luna august vine cu alte surprize.Muzeul de Arta Populara din Constanta  era cel care avea sa ne invite la Targul mestesugarilor de la Mamaia. in perioada 17-21 august .O veste placuta care ne-a mobilizat si mai mult si care ne-a indemnat sa pasim pe plaiuri dobrogene.La malul marii, lucrarile noastre ,pot spune ca au fost vedete ,fiind mult apreciate atat de turisti cat si de presa.
     

 Astfel ,am fost contactati de jurnalistii cotidianului national -Adevarul- care, in editia de Constanta,din data de 18 august, ne-au acordat un spatiu amplu in paginile sale Click aici. Ce putea fi mai frumos decat o vara frumoasa cu evenimente care cred ca ne vor lansa spre un domeniu poate,prea putin explorat.

duminică, 17 iulie 2011

Piese comune costumului popular femeiesc si barbatesc

                    Piesele comune costumului popular femeiesc si barbatesc sunt:
  • sumanul
  • cojocul
  • cingatorile
             Sumanul-veche piesa de port popular de veche traditie autohtona se poarta obisnuit iarna de catre femei si barbati.Se intalneste in toata tara si prezinta unele diferentieri de la o zona la alta.Izvoarele istorice atesta existenta sumanelor inca de la inceputul erei noastre.Studiile facute asupra monumentului de la Adamclisi confirma prezenta sumanelor in piesele de port dacic.

             Sumanul este tesut in patru ite  din lana de oaie vopsita vegetal cu sovarf si scoarta de arin sau coaja de nuc .Dupa tesut urmeaza batutul sumanului la piua in general 24 ore. Daca tesatura era tare se batea la piua intre patru si cinci zile.Urmeaza apoi croitul si cusutul sumanelor.Sumanele de sarbatoare sunt bogat ornamentate.
             Cojoacele sunt piese de veche traditie care prezinta unele difernetieri de la o zona etnografica la alta.Mostenite din fondul autohton  traco-getic,cojoacele au ramas pana astazi importante piese de port popular.Confectionarea lor presupune mai multe operatii de pregatire a pieilor de oaie ca:

  • saratul  
  • uscatul
  • dubitul
  • trasul la carlig
  • curatatul cu gripca           
 Dupa ce pielea de oaie a fost trecuta prin toate fazele de prelucrare se croieste si se transforma in obiect de imbracaminte ca:
  • cojoace fara maneci :-bundite si cheptare 
  • cojoace cu maneci: spenterul,cojocul cu poale   cojocul ciobanesc.
           Chimirul,curelele,braul,barnetele,naframile(batiste) si traistutele sunt piese comune portului femeiesc si barbatesc.

Costumul popular barbatesc

                        Costumul popular barbatesc are un numar mai redus de piese comparativ cu cel femeiesc.
               Camasa barbateasca cunoaste  numeroase tipuri si variante.Analizata sub aspect morfologic se clasifica in doua tipuri:

  • Camasa dreapta,
  • Camasa cu fusta,   
               Camasa dreapta este tipul de camasa arhaica de o mare frecventa fiind raspandita in toate zonele etnografice din Moldova si din intreaga tara.Este croita dintr-o bucata,lunga pana la genunchi,are gulerul drept iar maneca larga este prinsa din umar.Al doilea tip de camasa este cunoscut in special la tineri si a aparut in preajma anului 1900.
              Itarii se confectionau din panza de lana tigaie si bumbac tesuta in patru ite.Cei mai raspanditi sunt itarii creti care se purtau atat vara cat si iarna,la ocazii si sarbatori.
              Costumul barbatesc era completat de cingatori de lana sau piele,traiste,opinci,sumane,cojoace,caciuli si palarii.

Costumul popular femeiesc

           Una din piesele de port definitorii ale costumului femeiesc este camasa care, din punct de vedere morfologic poate fi : 
  • camasa cu maneca din umar 
  • camasa incretita la gat
  • camasa cu ciupag
          Camasa incretita la gat, cu origine straveche, este atestata pe monumentul de la Adamclisi si pe Columna lui Traian.
         Camasile femeiesti se confectionau din panza de in sau canepa, iar mai tarziu si din bumbac. Bumbacul se folosea ca urzeala la panza de in si canepa. In zona Moldovei tipurile de camasi populare intalnite sunt in functie de zonele etnografice. Camasile de sarbatoare sunt ornamentate. Ornamentul cusut pe umarul camasii se numeste altita. In ornamentarea camasilor se folosea si decorul vegetal. 


          Catrinta sau prigitoarea este raspandita in toata Moldova. Sub aspect morfologic este unitara, iar ca aspect decorativ se divide in zone si subzone. Atestata pe monumentul de la Adamclisi , catrinta a ramas pana azi o importanta piesa de port. Este confectionata dintr-o tesatura de lana in patru ite de forma dreptunghiulara. Lana din care se confectioneaza are culoare naturala, tesatura fiind simpla fara ornamente. Mai tarziu apar betele rosii la cele doua margini si dungi inguste colorate. 
          Fusta, o alta piesa de port este intalnita in toata Moldova si folosita atat la lucru cat si la sarbatoare. Cele de sarbatoare, de ocazie erau deosebit de artistic decorate.
          Stergarele de imbrobodit tesute din bumbac, ornamentate cu motive geometrice se purtau intens spre sfarsitul sec. al XIX-lea.

Portul popular romanesc

                Portul popular romanesc prezinta unele diferentieri regionale determinate de anumite conditii geografice,economice,sociale si istorice.                                                                                                                     
           Desi sub aspect decorativ se diferentiaza de la o  zona etnografica la alta,portul popular moldovenesc s-a transmis prin perioada feudala din fondul arhaic autohton,de la strabunii nostri daci.
           Costumul moldovenesc pastreaza elemente stravechi de tip general romanesc ca de exemplu:

  •  camasa dacica incretita la gat,
  • opinca din piele naturala,
  • sumane lucrate manual,
  • bundite si cojoace dacice 
            Costumul popular moldovenesc este asemanator cu cel dacic,avand in plus unele accesorii cum ar fi: betele incinse peste mijloc.In multe zone se pastreaza forma veche de costum popular romanesc.
            O valoroasa confirmare a pastrarii costumului popular in forme nealterate o constituie frescele manastirilor feudale romanesti-pretios izvor de informatii.

luni, 16 mai 2011

Interiorul casei traditionale taranesti

                     Zona etnografica  a Bucovinei si in general a Moldovei cuprinde multe comori de arta.Creatiile locuitorilor satelor de pe aceste meleaguri sunt la mare cautare.Alaturi de arhitectura,unelte de munca,ceramica,piese de uz gospodaresc,interiorul locuintei traditionale taranesti vadeste un simt deosebit pentru armonie si culoare.


         Mobilierul compus dintr-un pat sau doua cu tablii ,masa cu cateva scaune,lada de zestre, confera acestui interior o nota de simplitate.La acestea se adauga petele de culoare ale "blidelor" si stergarelor asezate de jur imprejurul peretilor. Daca mobilierul este facut de mesteri locali.,mandria gospodinelor o constitue tesaturile lucrate cu maiestrie si cu migala.Acestea imbina intr-un tot unitar motivele decorative,culorile calde in nuante de rosu si negru.

  Obiectele din interiorul casei taranesti constitue o mica parte din valorosul patrimoniu artistic al tarii noastre.
                       

marți, 3 mai 2011

Stergarele din interiorul locuintei taranesti-podoabe de pret

                    Bine ati venit la casa stravechilor traditii! 

           Vom incepe prin a va prezenta stergarele traditionale romanesti.Aceste tesaturi cu caracter decorativ dateaza din sec. al XVIII-lea si sunt confectionate din bumbac,canepa,in sau borangic.
       Stergarele indeplinesc un rol foarte important in locuinta taraneasca:
  • acopera peretii;
  • sunt asezate in jurul ferestrelor;
  • impodobesc grinzile;
  • sunt dispuse pe culmea de deasupra patului sau in jurul blidelor;
            Motivele decorative ale stergarelor sunt realizate :
  • cu alesatura ;
  • cu broderie;
             Stergarele sunt asezate in forma de fluture,stranse la mijloc cu o ata innodata,sau agatate in cui deasupra scoartelor,la fereastra si la oglinda.   
               
      Prin decorul si modul  de aranjare , stergarele confera interiorului mai multa caldura, creand o ambianta placuta desfasurarii vietii de familie.