Dupa ce am realizat primele lucrari autentice de port popular a venit vremea sa participam la targurile mesterilor populari organizate de consiliile judetene ,de primariile orasenesti si de muzeele de arta populara.
Asfel,am primit si prima invitatie de a participa la Targul mesterilor populari de la Reghin ,organizat in perioada 1-3 iulie 2011.Cu mult entuziasm am plecat in inima Ardealului,o zona deosebita cu oameni deosebiti,fie ei romani sau maghiari.Ne-am bucurat de o primire frumoasa ,iar lucrarile noastre-bunditele traditionale bucovinene au atras atentia vizitatorilor si mai ales a presei si televiziunii .A fost primul targ la care am participat,dar si primul succes.
Ca de obicei,dupa primul succes vine al doilea.Astfel ne-am trezit cu o alta invitatie tot in Ardeal,la Sighisoara ,la targul mestesugarilor organizat in perioada 7-9 iulie 2011. in Cetatea medievala a Sighosoarei.Ajunsi aici ,organizatorii s-au straduit sa trateze asa cum se cuvine oaspetii veniti de la distante mai mari.Ne-am minunat de tot ce am vazut in cetatea medievala, de interesul turistilor romani si straini fata de portul popular bucovinean,dar mai ales de interesul presei si televiziunii care ne-au ajutat sa fim cunoscuti publicului larg.Dar,totul parca a trecut prea repede .
Ajunsi acasa,am inteles inca o data ca pastrarea si promovarea portului autentic bucovinean si in general romanesc este o conditie a existentei noastre.
Luna lui cuptor ne-a adus si alte doua invitatii:una la targul mestesugarilor de la Pascani in cadrul manifestarii-Zile si nopti de cultura la Pascani-in perioada 22-24 iulie 2011 si una la Targul mesterilor populari de la Muzeul Satului Bucovinean Suceava din 29-31 iulie.Bunditele traditionale bucovinene lucrate cu migala numai manual au atras atentia presei.
Asfel ,la Pascani am avut surpriza de a fi contactati de Radio Iasi unde am avut un interviu difuzat in data de 28 iulie 2011 intre orele 20-21 . .
La Suceava ,Monitorul de Suceava din data de 30-31 iulie,ne-a acordat un loc de cinste in paginile sale,la fel ca si TV.Suceava ,televiziune la care am fost favoriti.">
Toate acestea ne-au dat mai mult elan vazand ca lucrarile noastre au fost apreciate la adevarata lor valoare.
Luna august vine cu alte surprize.Muzeul de Arta Populara din Constanta era cel care avea sa ne invite la Targul mestesugarilor de la Mamaia. in perioada 17-21 august .O veste placuta care ne-a mobilizat si mai mult si care ne-a indemnat sa pasim pe plaiuri dobrogene.La malul marii, lucrarile noastre ,pot spune ca au fost vedete ,fiind mult apreciate atat de turisti cat si de presa.
Astfel ,am fost contactati de jurnalistii cotidianului national -Adevarul- care, in editia de Constanta,din data de 18 august, ne-au acordat un spatiu amplu in paginile sale Click aici. Ce putea fi mai frumos decat o vara frumoasa cu evenimente care cred ca ne vor lansa spre un domeniu poate,prea putin explorat.
CASA STRAVECHILOR TRADITII
Galerie foto
Totalul afișărilor de pagină
duminică, 4 septembrie 2011
duminică, 17 iulie 2011
Piese comune costumului popular femeiesc si barbatesc
Piesele comune costumului popular femeiesc si barbatesc sunt:
- sumanul
- cojocul
- cingatorile
Sumanul este tesut in patru ite din lana de oaie vopsita vegetal cu sovarf si scoarta de arin sau coaja de nuc .Dupa tesut urmeaza batutul sumanului la piua in general 24 ore. Daca tesatura era tare se batea la piua intre patru si cinci zile.Urmeaza apoi croitul si cusutul sumanelor.Sumanele de sarbatoare sunt bogat ornamentate.
Cojoacele sunt piese de veche traditie care prezinta unele difernetieri de la o zona etnografica la alta.Mostenite din fondul autohton traco-getic,cojoacele au ramas pana astazi importante piese de port popular.Confectionarea lor presupune mai multe operatii de pregatire a pieilor de oaie ca:
- saratul
- uscatul
- dubitul
- trasul la carlig
- curatatul cu gripca
Costumul popular barbatesc
Costumul popular barbatesc are un numar mai redus de piese comparativ cu cel femeiesc.
Camasa barbateasca cunoaste numeroase tipuri si variante.Analizata sub aspect morfologic se clasifica in doua tipuri:
Itarii se confectionau din panza de lana tigaie si bumbac tesuta in patru ite.Cei mai raspanditi sunt itarii creti care se purtau atat vara cat si iarna,la ocazii si sarbatori.
Costumul barbatesc era completat de cingatori de lana sau piele,traiste,opinci,sumane,cojoace,caciuli si palarii.
Camasa barbateasca cunoaste numeroase tipuri si variante.Analizata sub aspect morfologic se clasifica in doua tipuri:
- Camasa dreapta,
- Camasa cu fusta,
Itarii se confectionau din panza de lana tigaie si bumbac tesuta in patru ite.Cei mai raspanditi sunt itarii creti care se purtau atat vara cat si iarna,la ocazii si sarbatori.
Costumul barbatesc era completat de cingatori de lana sau piele,traiste,opinci,sumane,cojoace,caciuli si palarii.
Costumul popular femeiesc
Una din piesele de port definitorii ale costumului femeiesc este camasa care, din punct de vedere morfologic poate fi :
- camasa cu maneca din umar
- camasa incretita la gat
- camasa cu ciupag
Camasile femeiesti se confectionau din panza de in sau canepa, iar mai tarziu si din bumbac. Bumbacul se folosea ca urzeala la panza de in si canepa. In zona Moldovei tipurile de camasi populare intalnite sunt in functie de zonele etnografice. Camasile de sarbatoare sunt ornamentate. Ornamentul cusut pe umarul camasii se numeste altita. In ornamentarea camasilor se folosea si decorul vegetal.
Catrinta sau prigitoarea este raspandita in toata Moldova. Sub aspect morfologic este unitara, iar ca aspect decorativ se divide in zone si subzone. Atestata pe monumentul de la Adamclisi , catrinta a ramas pana azi o importanta piesa de port. Este confectionata dintr-o tesatura de lana in patru ite de forma dreptunghiulara. Lana din care se confectioneaza are culoare naturala, tesatura fiind simpla fara ornamente. Mai tarziu apar betele rosii la cele doua margini si dungi inguste colorate.
Fusta, o alta piesa de port este intalnita in toata Moldova si folosita atat la lucru cat si la sarbatoare. Cele de sarbatoare, de ocazie erau deosebit de artistic decorate.
Stergarele de imbrobodit tesute din bumbac, ornamentate cu motive geometrice se purtau intens spre sfarsitul sec. al XIX-lea.
Portul popular romanesc
Portul popular romanesc prezinta unele diferentieri regionale determinate de anumite conditii geografice,economice,sociale si istorice.
Desi sub aspect decorativ se diferentiaza de la o zona etnografica la alta,portul popular moldovenesc s-a transmis prin perioada feudala din fondul arhaic autohton,de la strabunii nostri daci.
Costumul moldovenesc pastreaza elemente stravechi de tip general romanesc ca de exemplu:
O valoroasa confirmare a pastrarii costumului popular in forme nealterate o constituie frescele manastirilor feudale romanesti-pretios izvor de informatii.
Desi sub aspect decorativ se diferentiaza de la o zona etnografica la alta,portul popular moldovenesc s-a transmis prin perioada feudala din fondul arhaic autohton,de la strabunii nostri daci.
Costumul moldovenesc pastreaza elemente stravechi de tip general romanesc ca de exemplu:
- camasa dacica incretita la gat,
- opinca din piele naturala,
- sumane lucrate manual,
- bundite si cojoace dacice
O valoroasa confirmare a pastrarii costumului popular in forme nealterate o constituie frescele manastirilor feudale romanesti-pretios izvor de informatii.
luni, 16 mai 2011
Interiorul casei traditionale taranesti
Zona etnografica a Bucovinei si in general a Moldovei cuprinde multe comori de arta.Creatiile locuitorilor satelor de pe aceste meleaguri sunt la mare cautare.Alaturi de arhitectura,unelte de munca,ceramica,piese de uz gospodaresc,interiorul locuintei traditionale taranesti vadeste un simt deosebit pentru armonie si culoare.
Mobilierul compus dintr-un pat sau doua cu tablii ,masa cu cateva scaune,lada de zestre, confera acestui interior o nota de simplitate.La acestea se adauga petele de culoare ale "blidelor" si stergarelor asezate de jur imprejurul peretilor. Daca mobilierul este facut de mesteri locali.,mandria gospodinelor o constitue tesaturile lucrate cu maiestrie si cu migala.Acestea imbina intr-un tot unitar motivele decorative,culorile calde in nuante de rosu si negru.
Obiectele din interiorul casei taranesti constitue o mica parte din valorosul patrimoniu artistic al tarii noastre.
marți, 3 mai 2011
Stergarele din interiorul locuintei taranesti-podoabe de pret
Bine ati venit la casa stravechilor traditii!
Prin decorul si modul de aranjare , stergarele confera interiorului mai multa caldura, creand o ambianta placuta desfasurarii vietii de familie.
Vom incepe prin a va prezenta stergarele traditionale romanesti.Aceste tesaturi cu caracter decorativ dateaza din sec. al XVIII-lea si sunt confectionate din bumbac,canepa,in sau borangic.
Stergarele indeplinesc un rol foarte important in locuinta taraneasca:
Stergarele indeplinesc un rol foarte important in locuinta taraneasca:
- acopera peretii;
- sunt asezate in jurul ferestrelor;
- impodobesc grinzile;
- sunt dispuse pe culmea de deasupra patului sau in jurul blidelor;
- cu alesatura ;
- cu broderie;
Prin decorul si modul de aranjare , stergarele confera interiorului mai multa caldura, creand o ambianta placuta desfasurarii vietii de familie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)